In spatiul online au inceput sa apara din ce in ce mai multe informatii cu privire la deblocarea economiilor in diverse tari, care au avut restrictii draconice, ce au condus la oprirea totala sau partiala a activitatilor economice. China a fost prima tara care s-a confruntat cu epidemia de coronavirus si tot ea este prima care incearca sa isi repuna economia pe cursul normal. Incepand cu sfarsitul lunii februarie liderii chinezi au decis sa elimine restrictiilor din diverse zone ale tarii, iar zilele trecute au fost ridicate restrictiile si din Wuhan, “locul de nastere” al crizei actuale de sanatate.
In Europa se observa o agitatie din ce in ce mai zgomotoasa legata de mersul economiilor nationale. Multe tari ale Uniunii Europene au luat masuri de sustinere a mediului de afaceri, iar pe fondul unei presiuni continue decidentii politici pregatesc pasii necesari pentru repornirea multor sectoare de activitate. Este insa mai interesant de urmarit ce se intampla peste Atlantic, unde administratia americana isi vede amenintata suprematia economica de catre China, care a inceput procesul de eliminare a efectelor negative ale virusului asupra economiei sale.
La inceputul acestei saptamani Steven Mnuchin, seful Trezoreriei Americane, a declarat intr-o conferinta de presa ca presedintele Trump analizeaza modul de deblocare al unor sectoare ale economiei Statelor Unite, deoarece pandemia a fortat o stopare fara precedent a activitatilor din toata tara. Pentru administratia prezidentiala este evident ca exista anumite zone ale tarii, cum ar fi New York, unde redeschiderea companiilor este un subiect sensibil si ridicarea anumitor restrictii trebuie studiata atent, data fiind situatia in care se afla metropola americana. Insa in alte parti ale tarii raspandirea virusului a fost blocata si repornirea anumitor sectoare de activitate s-ar putea face fara nici o problema.
Restaurantele, barurile, hotelurile, salile de sport, saloanele de infrumusetare, alte locuri de divertisment si alte afaceri considerate neesentiale de pe intreg teritoriul american au fost constranse sa isi inchida portile, iar 41 de state au adoptat politici stricte de izolare la domiciliu. Toate acestea au schimbat stilul de viata american intr-un mod nemaintalnit in epoca moderna si contemporana, iar rezultatul a fost o cadere economica pe care experții o considera mai rea decat criza financiara din 2008. Astfel ca numai in ultimele doua saptamani ale lunii martie peste 10 milioane de americani au depus cereri pentru ajutor de somaj, ceea ce constituie un record naucitor si indica fara echivoc profunzimea declinului economic.
In ceea ce privește amplitudinea somajului estimarile variaza drastic, dar economistii sunt de acord aproape in unanimitate ca rezultatul va fi sumbru. O analiza publicata saptamana trecuta de filiala din St. Louis a Rezervelor Federale prezenta posibilitatea ca somajul sa ajunga la 32% in trimestrul doi, deoarece peste 47 de milioane de lucratori au fost concediati din cauza pandemiei. Daca previziunea se adevereste, rata somajului ar depasi varful de 24,9% din timpul Marii Depresiuni.
Pentru a sustine economia, Parlamentul American a votat la sfarsitul lunii martie un pachet de ajutorare de 2,2 trilioane de dolari, care include o plata unica de pana la 1.200 de dolari pentru angajatii cu salarii mai mici de 99.000 de dolari pe an; 350 de miliarde de dolari in scutiri de credite pentru intreprinderile mici cu scopul mentinerii salariatilor și un fond de 500 de miliarde de dolari pentru companiile mari. Pentru solutionarea acestei situatii de urgenta, Mnuchin a transmis publicului ca platile vor fi efectuate prin transfer bancar pana la sfarsitul saptamanii viitoare.
Concomitent cu masurile luate pana in acest moment, guvernul american lucreaza la elaborarea unui program de protectie a salarizarii in valoare de 349 de miliarde de dolari, cu scopul acordarii de ajutoare financiare direct catre intreprinderile mici, care se lupta cu evitarea falimentului, pentru a le incuraja sa retina personalul sau sa reangajeze lucratorii, ce au fost deja concediati. Pentru a primi acest tip de ajutor, firmele trebuie sa fi fost operationale cel putin pana pe 15 februarie.
Inaltul oficial american a mai declarat presei ca in cadrul acestui program participa cel puțin 3.000 de creditori sustinuti de Agentia pentru Intreprinderi Mici. Mai mult, incepand de luni dupa-amiaza, au fost platite peste 130.000 de imprumuturi in valoare de peste 40 de miliarde de dolari. In plus, pana la 30 iunie companiile pot imprumuta pana la nivelul a 2,5 ori fondul de salarii sau pana la 10 milioane de dolari, bani ce pot fi utilizati pentru salarii si alte cheltuieli cum ar fi prime de asigurare, ipoteci, chirii sau utilitati. Agentia pentru Intreprinderi Mici a asigurat companiile ca rambursarea imprumuturilor, care sunt garantate de guvernul federal, va fi scutita in totalitate daca 75% din bani imprumutati vor fi folositi pentru mentinerea salariatilor.
Pentru evita panica sau alte actiuni disperate, seful Trezoreriei Americane a sustinut clar si raspicat ca in cazul in care programul ramane fara bani, administratia prezidentiala va solicita Parlamentului American sa realimenteze fondul ce sustine programul de protectie. Totodata, el a indemnat companiile sa nu-si faca probleme cu privire la momentul obtinerii imprumuturilor, deoarece vor fi bani pentru sustinerea tuturor masurilor elaborate pana acum si vor continua sa fie concepute programe de asistenta financiara, care sa mentina economia americana pe linia de plutire pana se vor elimina restrictiile si vor fi repornite motoarele in toate sectoarele economice.
Opinia autorului
Actiunile intreprinse de catre administratia americana nu sunt surprinzatoare si denota in mod evident grija fata de populatie, pe o parte prin acordarea directa a unor sume de bani celor cu venituri mici si mijlocii, si pe de alta parte prin acordare de asistenta financiara companiilor cu mentiunea explicita de a retine angajatii. In plus, dimensiunea sprijinului financiar scoate in evidenta o administratie americana ce a inteles pe deplin ca aceasta criza va fi depasita, iar pentru a reveni cat mai repede la normalitate, este indicat a se mentine in viata coloana vertebrala a economiei americane – companiile mici si mijlocii – fara a neglija insa marile companii, care asigura majoritatea locurilor de munca pentru cetatenii americani.
Ceea ce se intampla pe alte meleaguri este de apreciat din toate punctele de vedere, dar cand vom putea vedea si in Romania o astfel de grija fata de populatie si de mediul de afaceri autohton? Nu stiu cine ar putea raspunde la aceasta intrebare, deoarece pe plaiurile mioritice continua circoteca cu care ne-au obisnuit factorii decidenti nationali. Daca unii spun ca este negru, ceilalti spun ca este alb si tot asa inainte, fara a afecta insa cu nimic interesele investorilor straini.
Este dezarmant si totodata surprinzator sa observam ca perioada starii de urgenta se apropie de sfarsit, iar masurile reale necesare sprijinirii financiare a populatiei si a companiilor mici si mijlocii intarzie sa apara. Mai mult ca sigur va urma o prelungire a starii de urgenta, dar nu cred ca se va schimba cu nimic starea de fapt a lucrurilor.
In ultimele decenii nu cred ca am avut un moment mai potrivit decat acesta pentru reorganizarea economiei nationale astfel incat ponderea cea mai mare sa o aiba companiile romanesti. Prin acest demers nu am face altceva decat sa urmam exemplul celorlalte tari din Uniunea Europeana, dar si din alte zone ale lumii, care se concentreaza pe consolidarea mediului de afaceri propriu. Dependenta aproape in totalitate de bunuri esentiale produse in alte tari ne expun la riscuri mari, iar o eventuala blocare a circulatiei marfurilor ar putea conduce la lipsuri importante pe teritoriul Romaniei, si de la nemultumiri cauzate de lipsuri pana la framantari sociale majore nu este decat un pas. Ne dorim astfel de evenimente? Am uitat momentul 1989?
Surse:
https://edition.cnn.com/2020/03/27/politics/coronavirus-stimulus-house-vote/index.html
La obiect, ca intotdeauna!
Multumesc mult pentru apreciere.