Noile vremuri aduc vesti alarmante din majoritatea sectoarelor economice. Ceea ce nu a reusit criza financiara din 2008, se pare ca este pe cale sa duca la indeplinire pandemia coroborata cu o serie de evenimente desfasurate la nivelul fiecarei natiuni. Si daca tot timpul ochii romanilor spre indreapta catre Germania pentru a lua lumina, consider ca sunt binevenite cateva informatii despre o institutie financiara de renume din tara etalon.
Deutsche Bank, una dintre cele mai mari banci din Europa, a solicitat recent sutelor de directori, ce isi desfasura activitatea in diverse locatii de pe glob, sa renunte voluntar la primirea salariilor lor lunare, pentru a sprijini programul bancii de reducere a pierderilor. In mod oficial, directorii de la cel mai inalt nivel au renuntat voluntar la salarii si la alte castiguri aferente muncii prestate pentru a incerca sa-si salveze locurile de munca.
Toate aceste actiuni denota faptul ca prima banca a Germaniei se afla in mijlocul unui program dificil, de austeritate, pentru a incerca sa-si echilibreze situatia financiara dupa cativa ani de pierderi substantiale. Pana la sfarsitul anului 2022, banca intentioneaza sa reduca numarul de locuri de munca cu norma intreaga cu aproximativ 18.000 de angajati, astfel incat sa ramana la un numar total de 74.000 in intreaga lume.
Incepand cu criza din 2008, care a zguduit bazele sistemului financiar, Deutsche Bank a trecut printr-o criza constanta, fiind nevoita sa se ocupe de marea provocare de a se echilibra financiar pentru a supravietui. In pofida masurilor intreprinse, situatia a inceput sa se agraveze considerabil incepand cu 2016, cand a adaugat o pierdere neta de aproape 7 miliarde de euro. Pe baza acestor considerente, Fondul Monetar International a fost nevoit, in 2018, sa declare ca banca germana este „cea mai mare sursa de risc dintre bancile importante din lume”.
In 2019, Deutsche Bank a incercat sa rezolve criza financiara in care se zbatea, prin anuntarea fuziunii cu Commerzbank. Aceasta incercare a fost zadarnicita de autoritatile de reglementare germane, care au respins acordul celor doua banci, temandu-se ca, in loc sa salveze Deutsche Bank, fuziunea ar putea distruge Commerzbank, care este ocupanta locului doi ca marime intre cele mai importante banci din Germania. Pozitia autoritatilor germane a determinat conducerea Deutsche Bank, ca in iulie 2019, sa anunte restructurarea gigantului financiar incepand cu concedierea a mii de angajati, ce isi desfasurau activitatea in diverse locatii pe mapamond. La acel moment directorul general a explicat ca restructurarea „va servi interesele pe termen lung ale bancii si de aceea este necesara o actiune decisiva”.
In acest an, conducerea executiva a bancii germane a venit, din nou, cu o decizie ce afecteaza angajatii. Noua decizie este o incearcare de reducere a cheltuielilor prin neplata salariilor pentru a nu concedia angajatii. Prin aceasta actiune, executivul bancii nu face altceva decat sa-si mascheze incompententa pe spinarea angajatilor, carora le solicita sa presteze munca voluntara. La inceputul anului, banca a elaborat o strategie de a-si reduce cheltuielile cu aproximativ 2 miliarde de euro astfel incat sa ajunga la cheltuieli totale de 19,5 miliarde de euro. Pandemia noului coronavirus a modificat deja drastic toate planurile elaborate, si numai in primul trimestru al anului banca a inregistrat pierderi de peste 5.600 de milioane de euro, ceea ce reprezinta deja o cheltuiala excesiva de 15% pentru un singur trimestru.
Scenariul pare insa sa se inrautateasca, deoarece de peste ocean au aparut suspiciuni cu privire la activitatile bancii germane. Cativa oficiali americani considera ca Deutsche Bank a fost implicată in frauda financiara a lui Jeffrey Epstein, care a fost arestat pentru acuzatii de trafic de sex si, potrivit autoritatilor americane, s-a sinucis in inchisoarea federala. Banca nu numai ca i-a oferit imprumuturi mari, dar i-a deschis si multe conturi bancare sub nume fictive. Potrivit unei publicatii americane, departamentul de supraveghere a activitatilor financiare din New York va anunta sanctiuni majore impotriva bancii germane inainte de sfarsitul lunii iulie, care sigur va deteriora si mai mult starea financiara a bancii si va contribui la posibilul faliment al acesteia.
In prezent, Deutsche Bank este principalul sustinator al economiilor europene, in ciuda fragilitatii si a dificultatilor sale financiare. Banca germana detine bonuri de valori ale Italiei, Spaniei, Portugaliei si a altor tari europene. Teama cea mai mare a acestor tari este ca in situatia unei inrautatiri economice sau a falimentului, banca va fi obligata sa vanda aceste valori la preturi mici, pentru a-si achita datoriile, ceea ce ar putea cu adevarat traumatiza multe economii europene.
Anul trecut, Consiliul pentru Stabilitate Financiara a prezentat un raport cu lista asa-numitelor „prea mari pentru a se prabusi”, compusa din institutii financiare ale caror dimensiune si putere sunt atat de mari incat falimentul lor ar putea reprezenta o criza globala sistematica in efect de domino, cu consecinte fara precedent, ce ar ameninta insasi supravietuirea sistemului financiar mondial.
Lista serveste, mai ales, ca un avertisment catre guvernele tarilor unor astfel de institutii, explicandu-le ca daca aceste banci vor esua, statul trebuie sa injecteze bani publici pentru a le salva si, astfel, sa evite o criza mondiala. Aceasta lista a aparut intr-un context pre-pandemic, cand activitatile economice se desfasurau in conditii normale. Acum, misiunea guvernelor pentru salvarea unor institutii financiare cu probleme majore este extrem de dificila, deoarece economiile nationale s-au contractat si au aparut dificultati in toate sectoarele de activitate.
Opinia autorului
Ce vor face guvernele europene cu institutiile lor financiare pe fondul haosului social, economic si politic generat de noul coronavirus? Va investi guvernul german bani publici in Deutsche Bank pentru a o salva? Mai este in interesul guvernelor europene sa salveze capitalismul financiar?
Multe intrebari raman fara raspuns. De fapt, este aproape incontestabil ca soarta Deutsche Bank, fara un puternic ajutor de la stat, va fi in mod evident prabusirea si falimentul absolut, ceea ce va duce la o schimbare obligatorie a sistemului economic mondial, probabil inmormantarea definitiva a „epocii financiare” actuale.
In Romania, problematica sistemului financiar este mai profunda, deoarece majoritate bancilor sunt cu capital strain, iar interesul lor coincide cu interesul tarilor de unde provin. Astfel ca pentru a supravietui, toate aceste institutii vor incepe programul de reducere a cheltuielilor inafara tarii de provenienta. Actiunile de restructurare vor afecta mai intai salariatii din Romania si apoi pe cei din tarile, unde bancile au sediul central.
Ce masuri vor fi luate la nivel guvernamental pentru evitarea unui dezastru in sistemul financiar romanesc? Ce se va intampla cu numarul mare de salariati din sistemul bancar daca isi vor pierde locurile de munca? ………………
Surse:
https://www.ft.com/content/a8c18db2-5400-11e6-9664-e0bdc13c3bef
https://www.dw.com/en/deutsche-banks-5-biggest-scandals/a-46510219
https://news.bitcoin.com/deutsche-bank-collapse-could-crash-global-financial-markets