Liniștea de altădată pare să se fi risipit ca o perdea de fum. Oriunde ai încerca să mergi în lumea de azi dai peste o zonă de conflict. S-au dus vremurile când Orientului Mijlociu era o oază mirifică pentru turismul global. Astăzi regiunea clocotește de conflicte militare distrugătoare de vieți omenești și de capodopere culturale irecuperabile.
Locul sfânt al creștinătății este măcinat de probleme interne și externe, unele mai complicate decât altele. Vremurile calme pentru Israel par să fi dispărut în neant, deoarece la interior se dă o continuă luptă pentru putere, iar la exterior statul israelian este hărțuit fără milă de adversarii istorici. Până și relațiile cu cel mai apropiat colaborator, Statele Unite, par adeseori puse sub semnul întrebării.
Conflictul militar din Gaza devine mai complex de la o zi la alta, iar soluțiile de rezolvare par a fi de negăsit. La toate acestea se mai adaugă și decizia administrației americane de a se retrage din zonă, ceea ce va crea o dificultate în plus pentru statul israelian, mai ales că depinde foarte mult de importurile de energie, produse alimentare și tehnologie pentru diverse sectoare esențiale. În aceste condiții, singura opțiune de parteneriat solid pentru Israel ar fi Turcia, unul din cei mai duri critici ai săi până în prezent.
În pofida tuturor disputelor declarative dintre oficialii turci și israelieni, dorința Turciei de a fi liderul regiunii va cântări foarte mult în dezvoltarea colaborărilor externe. Obiectivul politicii externe este susținut de importanți factori cum ar fi poziția geografică avantajoasă, una din cele mai mari armate din lume și o economie în plină ascensiune.
Pe fondul curentului de deglobalizare și cu o diplomație experimentată și pragmatică, administrația turcă și-a întărit parteneriatele externe cu cele mai mari puteri ale lumii. Dacă la acestea mai adăugăm o demografie bună și o lungă istorie de supraviețuire în conflictele regionale, guvernul de la Ankara are o mare oportunitate de a accede la poziția de lider regional incontestabil.
Cu toate acestea, Turcia încă nu se poate declara liderul autoritar al zonei. Statul turc va trebui să continue să-și dezvolte baza industrială pentru a fi competitivă la nivel global, iar pentru aceasta ar trebui în primul rând să elimine unele strategii economice învechite. Un parteneriat solid pe toate palierele cu statul israelian ar putea ajuta guvernul turc să-și revigoreze politicile economice, dar mai ales să asigure stabilitate și securitate în Orientul Mijlociu. Este oare viabilă o astfel de colaborare? Se va putea trece peste istoria tumultoasă dintre cele două națiuni și să fie acceptate compromisuri benefice ambelor părți?
Surse:
https://nationalinterest.org/blog/middle-east-watch/bidding-farewell-to-the-middle-east-and-europe
https://www.cfr.org/backgrounder/turkeys-growing-foreign-policy-ambitions