Este bine cunoscut faptul ca intre economia americana si economia mondiala este o stransa legatura. Astfel ca slabiciunea economiei globale este un factor care poate determina traiectoria in forma de W a economiei americane.
In conditiile in care, conform statisticilor, 90% din tarile lumii sunt in recesiune, cererea globala pentru exporturile americane va ramane slaba sau va scadea. In plus, lanturile de aprovizionare la nivel mondial au fost, de asemenea, grav afectate de criza de sanatate sau chiar rupte, si nu se vad semne ca vor fi restabilite curand. Economia globala sufera din cauza problemelor profunde atat la nivelul cererii, cat si la nivelul ofertei. Acesta este, de asemenea, un eveniment istoric unic. Niciodata pana acum problemele cererii si problemele ofertei nu au fost in concordanta. Faptul ca acum sunt impreuna, creste potentialul unei depresiuni globale.
Economiile producatoare de bunuri de larg consum au fost puternic lovite, in special tarile producatoare de petrol si metale, multe fiind in recesiune cu mult inaintea crizei de sanatate. In general, comertul global a stagnat in 2019, ceea ce nu s-a mai intamplat niciodata in istoria moderna. Multe tari au imprumutat exagerat, drept urmare datoriile nationale au ajuns in ultimul deceniu la un nivel greu de stapanit. Aceste imprumuturi au fost acordate in mare parte de bancile occidentale si de pietele de capital (bancile din umbra).
In prezent, cu comertul global plat si in declin, si cu preturile pentru produsele lor de export in scadere, tarile cu datorii foarte mari nu pot castiga venituri suficiente din exporturi pentru a-si putea plati ratele si dobanzile imprumuturilor angajate. In consecinta, numeroase tari cu situatii financiare dificile vor intra curand in incapacitate de plata a datoriilor catre bancile occidentale, fondurile de investitii, si asa mai departe. Imposibilitatea rambursarii datoriilor va insemna ca institutiile financiare occidentale, care au acordat împrumuturile, se vor confrunta la randul lor cu crize financiare. Astfel de situatii de instabilitate financiara din diverse zone ale lumii sunt adesea transmise economiei S.U.A. prin intermediul sistemului bancar american. Nu ar fi prima data cand prabusirile bancilor straine au afectat economia Statelor Unite si restul economiei mondiale si, in acest proces, au intensificat semnificativ o recesiune deja in curs.
Teoretic, tarile care se confrunta cu crize financiare severe si cu imposibilitatea rambursarii datoriei nationale ar putea imprumuta de la Fondul Monetar International. Totusi, FMI nu are nici pe departe fondurile necesare sa satisfaca simultan nevoile de bani ale tarilor supraindatorate. De asemenea, este putin probabil ca S.U.A. si Europa sa mareasca finantarea Fondului pentru a putea acoperi acele necesitati de capital. Inca odata este subliniat faptul ca Fondul Monetar International nu poate face fata unei crize de astfel de dimensiuni, iar economia lumii se va indrepta si mai mult spre depresiunea globala.
Deteriorarea continua a relatiilor economice dintre S.U.A. si China ar putea avea, de asemenea, un potential impact asupra Marii Recesiuni din Statele Unite, care sa determine recuperarea continua in forma de W. Pactul comercial semnat de administratia americana cu China in decembrie 2019 s-a dovedit pana acum a fi un esec colosal. Presedintele american a declarat, la semnarea acordului, ca aceasta va insemna 150 de miliarde de dolari pe care China le va plati pentru achizitiile de bunuri americane in 2020, in special pentru produse agricole, petrol si gaze si produse finite fabricate in Statele Unite.
La jumatatea anului 2020, China a achizitionat produse agricole de doar 5 miliarde de dolari din cele 40 de miliarde de dolari convenite in pact si produse finite de doar 14 miliarde de dolari din cele 85 de miliarde de dolari stabilite. Cele 150 de miliarde de dolari mentionate de Statele Unite nu au fost niciodata acceptate de China. Guvernul chinez a declarat ca nu a avut niciodata un acord pe o valoare stabilita pentru achizitiile de bunuri americane, dar a anuntat ca va cumpara pe baza conditiilor din 2020-2021. China sustine ca anul acesta ar cumpara probabil produse agricole de 40 de miliarde de dolari, adica la nivelul achizitiilor de dinainte ca administratia americana sa declanseze razboiul comercial cu China in martie 2018.
„Razboiul comercial” cu China se va transforma probabil, in urma epidemiei de Covid19, intr-un razboi economic mai larg. Mai mult, deteriorarea relatiilor cu China, pusa in miscare de recesiunea actuala si de prabusirea comertului global, da semne de degenerare a relatiilor catre probleme politice si de ce nu chiar probleme militare.
Opinia autorului
Criza sanitara a zdruncinat din temelii economia mondiala, nu neaparat prin modul cum a afectat populatia, ci mai ales datorita blocarii activitatilor economice in fiecare tara, fapt ce a avut un aport substantial la crearea dezechilibrului dintre cerere si oferta la nivel global. Aceasta criza coborata cu alte evenimente majore transmit semnale ca asistam la o reconfigurare a ierarhiei puterilor economice mondiale.
Schimbarile ce vor avea loc pe plan economic vor influenta major toate natiunile lumii atat din punct de vedere social, cat si politic. Mai mult, aceasta criza sanitara a subliniat ca solidaritatea intre tari este doar la nivel declarativ, caci la momente de cumpana a fost fiecare pentru el.
Tinand cont de toate cele mentionate, putem crede ca exista posibilitatea unei restabiliri a suveranitatii fiecarei tari, precum si a autonomiei lor monetare, financiare si economice si fara ca o datorie straina sa le impiedice sa prospere? Daca privim cu atentie in cadrul Uniunii Europene catre Ungaria si Polonia s-ar parea ca revigorarea unei natiuni pe criteriile mai sus mentionate este foarte posibila.
Surse: