Venirea noii administrații la conducerea Statelor Unite a adus nu numai o schimbare radicală a politicii interne, dar și un alt mod de abordare a relațiilor internaționale. Dacă vechea conducere privea relația cu China într-un mod mai relaxat, nu același lucru se poate spune și despre actualul guvern, ce are unul din cei mai importanți înalți oficiali interzis de statul chinez de a intra pe teritoriul său.
Chiar dacă nu pare, noua conjuctură geopolitică este mult mai complexă decât și-ar închipui unii, deoarece are în centrul atenției lupta pentru supremație între doi giganți mondiali. Posibil ca această confruntare să nu aibă ca scop principal obținerea unei victorii a unuia împotriva celuilalt, ci doar o echilibrare a sferelor de influență.
În pofida impetuozității și demonstrațiilor de forță, China are și puncte slabe, pe care S.U.A. le studiază cu mare minuțiozitate. Una din verigile slabe ar fi tocmai modelulul economic chinez, care este dependent de fluxurile continue de capital. Dacă acestea ar fi întrerupte, economia industrială a colosului asiatic s-ar putea prăbuși.
Mai nou, statul chinez se confruntă cu probleme majore din punct de vedere demografic cu o rată a natalității în continuă scadere și o populație din ce în ce mai îmbătrânită, ceea ce poate produce mari dezechilibre pe piața forței de muncă. În plus, resursele sale naturale atât de necesare economiei sunt în scădere, iar liderii chinezi caută să soluționeze aceste probleme esențiale prin investiții majore în zonele cu bogate resurse umane și naturale din America de Sud.
Pentru țări precum Argentina, Brazilia, Columbia, investițiile Chinei sunt o afacere avantajoasă, deoarece reprezintă practic o formă de subvenționare a viitoarei industrializări a regiunii. Având în vedere, însă, parteneriatele acestor țări cu Statele Unite, va obține oare statul chinez rezultatele scontate? Este foarte greu de crezut că statul asiatic va triumfa într-o regiune de care S.U.A. este atât de strâns legată, mai ales că noul lider al statului american dorește să stopeze ascensiunea fulminantă a Chinei și să-i reducă sfera de influență cît mai repede posibil.
Discursul inaugural a evidențiat clar că tarifele și diversificarea lanțului de aprovizionare vor fi primele instrumente pe care administrația americană le va folosi împotriva incomozilor adversari externi. Mai mult, noul guvern își propune să lucreze intens la planificarea și dezvoltarea unei rețele de alianțe și a unei capacități industriale alternative menite să contracareze influența Chinei în toate zonele de pe glob.
La polul opus, guvernul chinez încearcă să se pregătească pentru un posibil conflict comercial de lungă durată cu Statele Unite. Un prim pas în această direcție îl reprezintă stocarea resurselor precum alimente, combustibil și diverse materii prime pentru o perioadă de cel puțin 4-5 luni.
Este puțin probabil ca acest plan să reușească ținând cont că statul chinez este complet dependent de importuri necesare susținerii uriașei industrii producătoare, iar economia sa este strâns legată de lanțul global de aprovizionare. În cazul unui conflict comercial cu sancțiuni severe și cu blocarea intrării pe piața americană, cea mai mare piață de consum din lume. toate aceste rezerve ar dispărea într-un timp foarte scurt.
Deși China este momentan cel mai mare producător mondial, nu se poate spune că situația sa este excepțională. Declinul demografic și diversele blocade comerciale, cum sunt transportul maritim îngreunat de zone de conflict sau mecanismul de ajustare al emisiilor de carbon impus de Uniunea Europeană, au început să afecteze în mare măsură atât economia chineză, cât și partenerii internaționali ai companiilor chineze. Dacă situația se va înrăutăți, cei care desfășoară relații comerciale cu firme din China vor fi nevoiți să găsească alte modalități pentru a-și acoperi necesarul de materiale și produse finite.
Statele Unite ar dori să preia o bună parte din această piața de producție ocupată de statul chinez, însă noua administrație va trebui să depună eforturi uriașe pentru a se putea de această sarcină. Noul guvern american va trebui să reconstruiască capacitatea industrială, să extindă rețeaua electrică și să rezolve marea problemă a lipsei forței de muncă în industria prelucrătoare și nu numai. Dacă administrația americană nu va reuși să facă aceste lucruri în timp util, S.U.A. find în prezent singura țară ce poate înlocui China, lumea întreagă ar putea să se confrunte cu o penurie de produse și cu inflații naționale la niveluri foarte ridicate.
Surse:
https://www.bbc.com/news/world-asia-china-68595450
https://thediplomat.com/2024/06/the-new-reality-of-dealing-with-a-china-in-decline/
https://thediplomat.com/2024/06/why-is-china-stockpiling-key-resources/
https://www.rand.org/pubs/commentary/2024/09/competing-with-china-explained-what-americans-need.html
https://www.nytimes.com/2024/09/24/us/politics/trump-economic-policy.html
https://foreignaffairs.house.gov/china-regional-snapshot-south-america/