În încercările sale de a-și impune măsurile cu privire la protecția mediului înconjurător, Uniunea Europeană a luat decizii menite să forțeze o aliniere a statelor din afara blocului european la astfel de inițiative. Cu toate bunele intenții, aceste decizii afectează într-o foarte mare măsură economiile țărilor membre și așa zdruncinate de crizele, ce s-au succedat cu repeziciune în ultimii ani.
Această nouă invenție birocratică prezentată ca “soluția salvatoare a economiilor Uniunii” afectează mai ales țările emergente din cadrul blocului european precum România, Bulgaria, care și așa au de înfruntat dublele măsuri utilizate deseori în anumite sectoare economice. Printr-o directivă elaborată de către experții de la Bruxelles și aprobată fără comentarii de membrii Parlamentului European se dorește impunerea unui mecanism de ajustare la frontieră a importurilor din state non-membre UE, sau pe înțelesul tuturor o „taxă pe carbon”.
În acest mod factorii de decizie europeni urmăresc să impună mecanismul de ajustare țărilor non-UE, chiar dacă aceste țări consideră că este o măsură prin care Uniunea le subminează dezvoltarea economică. Și în timp ce scopul declarat al acestei taxe pe carbon este de a forța producătorii să reducă emisiile de carbon, ceea ce se va obține de fapt nu vor fi decât noi creșteri ale prețului oțelului, aluminiului și al altor materii prime de importanță strategică.
Această directivă a fost aspru criticată de India și China, ambele state având economii de producție masivă. Cele două superputeri asiatice susțin că această taxare este, de fapt, un act de război economic și o nouă barieră comercială, care nu ține cont de stadiile extrem de diferite de dezvoltare socio-economică. Prin declarații oficiale, ambele state au subliniat cât se poate de clar că nu sunt dispuse să renunțe la creștere și dezvoltare economică pentru a satisface doleanțele liderilor europeni.
Ca răspuns la acțiunea Uniunii, ambele țări au elaborat măsuri economice pentru a diminua impactul negativ al acestei ultime taxe UE, exprimându-și totodată nemulțumirea totală față de mecanismul de ajustare. Liderii asiatici văd taxarea impusă de blocul european ca pe o modalitate sinistră de a le încetini dezvoltarea economică. Cu toate acestea, diriguitorii de la Bruxelles se apără clamând faptul că noul mecanism este vital pentru strategia de a obține zero emisii de carbon în șase industrii desemnate.
În pofida acestei încercări a Uniunii de a bloca puternica ofensivă economică dinspre Estul Îndepărtat, atât guvernul chinez, cât și cel guvernul indian au declarat că vor găsi mai mult ca sigur o soluție, cel mai probabil o subvenție internă concepută special pentru a nu influența negativ economia țării și pentru a sprijini companiile autohtone exportatoare astfel încât să nu fie afectate de această nouă taxa europeană. Dacă guvernele companiilor exportatoare către UE au în plan soluții care să nu le afecteze economiile și să facă această măsură inutilă, companiile europene importatoare vor resimți din plin această nouă lovitură, care se va aduna la suferințele create deja de criza sanitară și cea energetică.
Mai mult, specialiștii sunt siguri că cele două mega puteri economice, China și India, vor răspunde prin impunerea propriilor restricții asupra exporturilor UE către Asia, ceea ce va avea consecințe serioase asupra companiilor europene, aflate deja pe marginea colapsului. Aceste contre ar putea conduce la izbucnirea unui război economic capabil să afecteze întreaga lume.
În consecință, această măsură se dovedește a fi încă de la început doar bici menit să îngenuncheze doar companiile europene și așa zdruncinate de crizele succesive ce au colindat zona europeană. Mai grav este că la nivelul României nu prea se înțelege aplicarea acestei directive nici măcar de către cei ce trebuie să monitorize aplicarea și raportarea acestui mecanism de ajustare, în speță Ministerul Finanțelor prin instituțiile sale din subordine.
Nici documentul elaborat de Uniune nu este prea explicit, iar scurta sa lecturare nu face decât aștearnă și mai mult ceața peste această măsură așa-zis salvatoare. Este cineva din actuala administrație a statului român în măsură să descâlcească această nouă invenție birocratică europeană? Dacă s-ar găsi vreun specialist salvator rezolvarea acestei dileme companiile românești ar putea fi ajutate să scape de sancțiunile promise în caz de nepredare a fantasticelor rapoarte, că de taxă oricum nu scapă nimeni?
Surse:
https://eur-lex.europa.eu/EN/legal-content/summary/carbon-border-adjustment-mechanism.html
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/qanda_21_3661
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0360544223022065
https://carboncredits.com/india-challenges-eus-carbon-border-adjustment-mechanism-cbam/
https://www.thomsonreuters.com/en-us/posts/esg/eu-cbam-supply-chains/