Astăzi mai mult ca oricând economia globală se află într-un puternic dezechilibru și această situație este confirmată de faptul că țările cu deficit sunt mai numeroase decât cele cu excedent. La o simplă trecere în revistă am fi tentați să susținem înfocat că totul se datorează crizelor care au lovit necruțător în ultimii ani, însă un studiu mai atent evidențiază un factor mai puțin luat în seamă, și anume colapsul demografic.
De-a lungul anilor s-au auzit în permanență voci, care clamau că planeta noastră este suprapopulată și că ar trebui luate diverse măsuri pentru a se bloca creșterea demografică. Nu se poate spune că nu există în lume zone foarte aglomerate, dar este greșit a se generaliza. Mai mult, acceptarea migrațiilor, în mare parte necontrolate și nejustificate, din ultimul deceniu de către țări dezvoltate precum S.U.A., Germania, Franța și alte state vest-europene, au confirmat că suprapoluarea este un slogan folosit tendențios în unele cercuri elitiste cu scopuri mai mult sau mai puțin acceptate de majoritatea populației globului.
În luptă lor pentru supremația mondială, marile puteri au încercat să-și acopere lipsurile în materie de resursă umană specializată prin orice mijloace. Aceste acțiuni s-au dovedit a fi foarte anevoioase, deoarece toate evenimentele petrecute într-un ritm alert au afectat puternic rata natalității.
Un exemplu elocvent îl reprezintă China, care în pofida eliminării legii cu privire la un copil în fiecare familie, nu a reușit să asigure necesarul de forță de muncă în toate sectoarele de activitate și în toate regiunile, deoarece se confruntă cu o migrare excesivă către zonele urbane, dar și o rata de mortalitate și îmbătrânire la un nivel ridicat. Chiar și economiile avansate, precum cele din vestul Europei, resimt această presiune.
Pe măsură ce țări precum Germania, Franța și Italia încep să se confrunte cu propriile probleme demografice, conducerile lor vor trebui să elaboreze noi modele economice pentru a putea rămâne pe linia de plutire. În țările în curs de dezvoltare problema majoră nu este doar îmbătrânirea demografică, ci și dezvoltarea industrială precară, iar pentru a evita colapsul economic vor trebui să consolideze industrii, care să le ajute să recupereze decalajul față de statele avansate.
Specialiștii în resurse umane din S.U.A. au ajuns la concluzia că cea mai eficientă politică de încurajare a natalității și de menținere a unui echilibru pe piața forței de muncă o reprezintă favorizarea creșterii copiilor prin reducerea costurilor pentru produse esențiale, pentru utilități și pentru alimentație. În acest mod, membrii familiilor americane sunt impulsionați să rămână o forță de muncă stabilă în cadrul economiei americane, dar și să ajute la creșterea ratei natalității diminuând presiunea impusă de îmbătrânirea unui anumit segment al populației.
Un alt pretendent la supremația mondială, Rusia, a întâmpinat de-a lungul timpului mari probleme de natura demografică datorate unor evenimente majore. Cel mai notabil dintre acestea s-a petrecut în anii 1990, când rata de mortalitate a depășit cu mult pe cea de natalitate, creând un masiv dezechilibru pe piața forței de muncă. În ciuda unor scurte redresări în ultimele decenii, situația a continuat să se înrăutățească, iar declanșarea conflictului militar din Ucraina a agravat și mai mult criza demografică a statului rus. Toate acestea vor avea, mai mult ca sigur, repercursiuni puternice asupra economiei ruse, ceea ce va diminua șansele Federației de a accede în vârful piramidei mondiale.
Așadar, situația generală la nivel mondial nu arată prea bine. Îmbătrânirea populației și incapacitatea de a evolua economic vor bloca creșterea în multe regiuni. Dacă țările cu deficite bugetare nu vor reuși să se redreseze astfel încât să aibă un echilibru între dezvoltare sustenabilă și un nivel de trai decent pentru populație, stabilitatea economică globală va fi destul de sumbră.
Surse:
https://www.bbc.com/news/world-europe-68779387
https://www.washingtonpost.com/opinions/2023/03/14/russia-population-crisis-putin/