Piața românească poate fi considerată cu lejeritate instrumentul de năucirea a populației. Un exemplu elocvent îl reprezintă creșterea prețului la combustibil, care a explodat săptămâna trecută, în condițiile în care prețul barilului de petrol este aproximativ la același nivel de vreo doi ani.
Acest “modus operandi” românesc nu poate decât să scoată la iveală două posibile cauze majore, ambele având ca numitor comun autoritățile statului, și anume, lipsa acută de bani la bugetul statului sau protejarea anumitor companii pentru a obține profituri exorbitante. Totuși, indiferent care dintre aceste două este factorul provocator, păgubitul principal nu este altul decât utilizatorul final, în cazul de față cetățeanul român, cel care la începutul acestei luni și-a ales un prim lot de conducători pentru încă patru ani cu speranța unui trai îmbelșugat și reveniri din pribegie.
Dacă această creștere ar fi fost doar la combustibil, tragedia nu era chiar așa de mare, căci populația ar fi luat măsurile necesare pentru echilibrarea bugetelor individuale eliminând în acest mod o parte din stresul financiar. Din nefericire, creșterea prețului la combustibil coroborată cu prețurile mari la energie au determinat creșteri de prețuri în cascadă la majoritatea produselor de pe piață, ceea ce a afectat puternic viața de zi cu zi a românului. Mai mult, se poate observa cu ușurință o permanentizare a crizei energetice pe teritoriul României, o criză despre care, paradoxal, în alte state europene se vorbește la timpul trecut. Ce s-o fi întâmplat în România, una din marile producătoare de energie din Europa, de nu s-a reușit lichidarea acestei crize perfide așa cum s-a întâmplat în alte țări din Uniunea Europeană?
O explicație simplă poate fi aceea că în pofida tuturor sancțiunilor aplicate Rusiei, pe anumite canale de comunicare au loc negocieri intense pentru menținerea aprovizionării cu gaze prin gazoductul ruso-ucrainean, ceea ce expune marea ipocrizie a liderilor europeni și întărește faptul că Europa nu poate supraviețui fără produsele energetice rusești. Mai mult, această situație scoate la lumină faptul că toate declarațiile pompoase și agresive la adresa Federației Ruse din timpul campaniei electorale au fost doar praf în ochii populației votante. În regulă, aceasta reprezintă scuza pentru ieșirea din criză a vest-europenilor, dar noi ce justificări avem pentru faptul că am rămas agățați în această criză fără de sfârșit?
După câte se observă anumiți lideri occidentali în momentul declarațiilor oficiale sunt trup și suflet cu Statele Unite în susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, dar în spatele ușilor închise fac tot felul de aranjamente pentru a evita un colaps economic, însă pe cei mai mici și mai imaturi diplomatic îi lasă să-și rupă gâtul, și aici putem da ca exemplu elocvent România. Cu toate acestea, chiar dacă UE nu acordă prioritate păcii pentru a servi în schimb interesele Washingtonului, cel puțin așa arată declarațiile oficiale, blocul european este incapabil să se debaraseze de energia rusească, ceea ce demonstrează că economiile și prosperitatea continentului european sunt intrinsec interconectate și că sancțiunile aplicate de S.U.A. și aliații săi au avut doar un efect de bumerang. Din acest motiv, autoritățile europene se află în negocieri disperate pentru a menține fluxul de gaze prin gazoductul ruso-ucrainean.
Din păcate pentru multe state europene, acordul care reglementează acest schimb de tranzit de gaze expiră la sfârșitul acestui an și, având în vedere că acest conflict ruso-ucrainean nu dă semne de încheiere prea curând, există posibilitatea ca furnizarea să se oprească în cele din urmă. Pentru a preîntâmpina un dezastru economic, umblă vorba printre specialiști, că atât oficialii europeni, cât și oamenii de afaceri occidentali negociază intens cu părțile combatante pentru a menține transferul de gaze către piața UE și în anul viitor.
Totodată, unele surse jurnalistice susțin că au fost demarate negocieri pentru un plan de rezervă și anume folosirea gazoductelor rusești pentru aprovizionarea cu gaz azer, astfel încât societățile europene să poată funcționa, în special cele din Slovacia și Austria, deoarece pentru aceste două țări Rusia este furnizorul majoritar. De exemplu, gazul rusesc a acoperit mai mult de 80% din consumul austriac numai în ultimele cinci luni. Mai mult, Europa importă și gaz natural lichefiat rusesc pe cale maritimă, iar împotriva acestui produs nu s-a luat niciodată vreo măsură punitivă în ciuda discuțiilor intense pentru blocarea acestui tip de import.
În cadrul întâlnirilor ce au loc în mod frecvent în ultima vreme, fără a avea argumente solide, birocrații Comisiei Europene consideră că blocul poate rezista încetării tranzitului rusesc prin Ucraina fără riscuri majore de securitate, însă unele state membre sunt mai puțin optimiste și se tem de o repetare a crizei energetice. În timp ce Europa se teme de o nouă criză energetică, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și gaze au crescut cu 82,2% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, ajungând la peste 45 miliarde de dolari. Surprinzător, această creștere are loc în ciuda tuturor sancțiunilor impuse Rusiei de la lansarea operațiunii sale militare în 2022, a embargoului asupra petrolului rusesc transportat pe mare și a plafonării prețului barilului la 60 de dolari.
Pe lângă colapsul spre care sunt împinse economiile europene datorită lipsurilor din sistemul energetic, a creșterilor prețurilor pe toate palierele, a mai apărut pe scenă și mamutul chinez cu o largă varietate de produse la prețuri foarte competitive. Din lipsă de imaginație și competență, liderii europeni încearcă să blocheze produsele și serviciile din China prin taxe și suprataxe, o strategie total greșită, care va avea același efect ca actualele sancțiuni impuse Federației Ruse.
Într-un război comercial câștigă cel ce are putere și resurse să reziste cât mai mult, iar Europa nu este de partea cea mai fericită a acestei lupte, deci finalul este ușor de previzionat dacă aroganții de la Bruxelles nu înțeleg că negocierile diplomatice pot aduce un rezultat mult mai bun decât lupta încrâncenată. Din nefericire pentru mult încercatul popor român, România este târâtă cu voință sau fără în malaxorul pierzaniei, iar consecințele neputinței și incompetenței se văd la tot pasul în spațiul carpato-dunăreano-pontic. Va răsări oare din mijlocul mocirlei un cunoscător care să aibă puterea de a asigura un trai mai bun acestui neam?
Surse:
https://newsukraine.rbc.ua/news/eu-discusses-gas-supplies-through-ukraine-1718087861.html
https://finance.yahoo.com/news/russias-revenues-oil-gas-increased-120524982.html?fr=sycsrp_catchall