Turbulența globală produsă de noile tarife impuse de administrația americană începe să se rarefieze pe fondul negocierilor bilaterale dintre Statele Unite și țările care au decis să rezolve situația taxelor vamale și nu să escaladeze un conflict comercial, care le-ar provoca mari probleme. China a decis să riposteze la măsruile luate de guvernul american împotriva exporturilor sale, fiind singura capabilă să țină piept, deocamdată, acestor creșteri tarifare.
Încă de la primul mandat președintele american a demonstrat că singura abordare, pe care o susține atât pentru politicile interne, cât pe cele externe, este cea a omului de afaceri. Liderii lumii au fost puși în situația de a se confrunta cu un nou tip de președinte american, unul ale cărui strategii se bazează pe principiile antreprenoriale.
Ținând cont de personalitatea și carisma noul lider american, aceste măsuri tarifare prin care S.U.A. a ales să își echilibreze balanța comercială deficitară nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni. Chiar dacă noile taxe vamale impuse de administrația americană sunt văzute de unii drept sancțiuni economice, ce vizează în special Uniunea Europeană și China, ar fi mai pacifist să fie percepute ca invitații la negociere.
Cunoscut ca un redutabil om de afaceri, președintele Trump a fost crescut și educat în mediul de afaceri newyorkez, un climat antreprenorial foarte dur în care doar cei foarte puternici supraviețuiesc, ceea ce l-a călit pentru viitorul său tumultuos. Indiferent de critici, abordarea sa a început să dea roade, e drept că nu se poate anticipa rezultatul final, însă deja peste 70 de națiuni au solicitat întâlniri bilaterale pentru negocierea tarifelor.
Deși multe țări ale lumii au fost afectate de noile taxe vamale americane, se pare că principala țintă a acestor demersuri punitive ar fi China, o puternică pretendentă la supremația mondială. În contrapartidă, guvernul chinez a ținut să răspundă tăios fără a se lăsa intimidată de nivelul tarifelor americane demonstrând că pot susține un astfel de joc fără mari probleme.
În pofida diverselor discuții pe marginea acestui subiect, s-ar părea că S.U.A. au nevoie de China mult mai mult decât ar avea statul chinez de Statele Unite. Multe voci susțin că o creștere foarte mare a prețurilor la bunurile de larg consum produse în China poate provoca inflație și șomaj în S.U.A. datorită închiderii fabricilor și magazinelor ce se bazează pe materii prime și produse finite chinezești.
Dacă economia Statelor Unite este în mare măsură dependentă de bunurile chinezești, nu același lucru se poate spune despre economia chineză. De ani de zile China și-a construit strategia economică națională pe abordarea mai multor piețe internaționale pentru a evita situații precum cea în care se află momentan S.U.A. După impunerea pe piața asiatică, guvernul de la Beijing a dezvoltat puternice relații comerciale atât cu statele membre BRICS, cât și cu partenerii acestora din Sudul Global.
Având în vedere istoria relațiilor americano-chineze, dar și personalitățile celor doi lideri mondiali, mai mult ca sigur cele două națiuni vor ajunge la anumite înțelegeri, care vor afecta în diverse moduri partenerii celor doi giganți. Din păcate pentru cei aflați în Uniunea Europeană situația este mai dificilă, deoarece atât Statele Unite, cât și China au canale de comunicare foarte interesante cu Rusia.
S-ar putea ca încăpățânarea unor lideri europeni să împingă o parte din statele membre către acorduri bilaterale cu marile puteri mondiale. Care va fi situația economiei europene dacă sferele de influență se schimbă într-o direcție neașteptată? Este acesta începutul sfârșitului?
Surse:
https://www.bbc.com/news/articles/c1jxrnl9xe2o