Poate ca titlul suna putin caragialesc, dar este cel mai potrivit pentru articolul pe care l-am citit si adaptat astfel incat sa ajunga si in fata cititorilor din Romania. Mi-as dori sa scriu si despre alte tematici economice internationale importante, care cu greu ajung la romanii doritori de informatii economice proaspete, insa in acest moment consider ca este mai potrivit sa abordez acest subiect sensibil – economia europeana si coronavirusul.
Cu mult inainte de izbucnirea epidemiei, care a ajuns sa puna in carantina centrul industrial al Italiei si sa goleasca strazile pline cu turisti ale Venetiei, inainte ca Franta sa interzica adunarile publice, iar Germania si Spania sa anuleze importante forumuri economice, economistii au avertizat in mod deschis posibilitatea unei crize economice pe continentul european. Din pacate avertismentele lor au fost vorbe irosite in vant, deoarece liderii europeni nu au catadicsit sa le bage in seama, iar acum Europa se indreapta balanganindu-se catre un conglomerat de probleme, precum Titanicul catre ghetar.
Daca pana mai ieri erau voci puternice, ce sustineau raspicat ca nu va fi recesiune in Europa, acum probabilitatea ca recesiunea sa cuprinda economia Uniuni Europene este la o cota ridicata si datorita faptului ca economia mondiala s-ar putea indrepta in aceeasi directie. Mai mult, un sef al departamentului economic de la Oxford Economics din Londra mentiona la inceputul anului acesta ca este dificil sa eviti o recesiune in Europa in prima jumatate a anului 2020. Acum si-a schimbat total discursul atragand atentia liderilor europeni ca epidemia a determinat modificarea regulilor jocului si trebuie sa consideram intrebarea – cat de adanca va fi recesiunea si cat va dura?
In acest moment cand lumea priveste cu ingrijorare cum Europa se afunda in criza, cum China incearca sa limiteze dezastrul economic cauzat de epidemie, sentimentul de teama in zona europeana este accentuat de faptul ca nimeni nu stie daca liderii europeni pot lasa la o parte diferentele majore de opinii, pe care le au frecvent pe diverse subiecte, si pot gasi un raspuns concret pentru aceasta criza, care va necesita metode de solutionare total diferite de cele traditionale aplicate pentru crizele economice din anii ’80, ‘90 sau 2008.
Istoria recenta nu este linistitoare, cand ne gandim la demersurile ce trebuie intreprinse pentru gasirea solutiilor de depasire a crizei. Uniunea Europeana si-a castigat reputatia pentru actiuni nervoase, dezbateri interminabile si incriminari transfrontaliere, in timp ce socurile economice au provocat pagube uriase pana s-au luat masuri serioase si de substanta. Mai mult, tarile membre ale Uniunii funcționează cu limite stricte privind atat nivelul cheltuielilor fiecarei natiuni, cat și nivelul datoriei pe care il pot acumula, iar la nivelul Uniunii Europene nu exista o politica bugetara compacta, care sa ii permita un buget consolidat.
Pentru a intelege intr-o mica masura cum se desfasoara ostilitatile in cadrul Uniunii Europene putem sa analizam situatia Greciei, care a intrat intr-o depresiune economica in urma cu 10 ani, ca urmare a crizei financiare globale. Degradarea economiei grecesti a condus la o criza existentiala pentru moneda europeana. Prin modul lor de abordare a crizei grecesti, liderii europeni au prelungit pericolul ce plana asupra existentei monedei europene, deoarece esuau continuu sa cada de acord asupra unui pachet de ajutorare eficient. Când Italia, Spania și Portugalia au fost asaltate de propriile lor situații de urgență, cu investitori internationali cerand cresterea ratelor dobanzilor pentru a continua sa imprumute, politicienii europeni au exarcerbat necazurile celor trei tari printr-o discordie perpetua, ceea ce a transmis un mesajul clar ca nimeni nu a fost capabil sa isi asume cu adevarat responsabilitatea conducerii Uniunii Europene in momente de criza. Toate aceste evenimente au ilustrat in mod evident diferenta fundamentala a valorilor în cadrul zonei euro. Germania, cea mai mare economie din Europa si alte natiuni nord-europene, precum Finlanda, au dezvoltat adanci aversiuni culturale impotriva datoriilor si au folosit crizele financiare ca platforme de educare a verilor lor mediteranieni, ce risipeau resursele cu nesabuinta.
Un renumit economist englez declara zilele acestea ca pe langa epidemia de coronavirus si panica ce a cuprins pietele financiare, un dezastru economic ar putea periclita viata si modul de trai al europenilor. In fata acestor realitati crunte, putini specialisti si-au exprimat increderea ca factorii de decizie europeni ar putea sa actioneze mai bine de data aceasta. Pe langa tot ce se desfasoara la nivel european in aceasta perioada, disfunctionalitatea liderilor europeni reprezinta o sursa principala de ingrijorare, deoarece este foarte aproape de limita neglijentei politice.
De-a lungul timpului Banca Centrala Europeana a jucat rolul de salvator principal al economiilor nationale din cadrul Uniunii Europene. In deceniul ce a urmat crizei financiare, banca centrala a impins ratele dobanzilor la imprumuturile pe termen scurt spre zero pentru a mentine finantarea economiilor europene. In plus, a adoptat o politica oarecum neortodoxa de rascumpărare a obligațiunilor de stat pentru a micsora ratele dobanzilor la imprumuturile pe termen lung, astfel incat sa se asigure ca populația si companiile vor putea obtine credite pentru consum cu scopul revigorarii economiilor nationale.
In acest moment insa multi economisti cred ca banca centrala a epuizat potentialul unor astfel de politici, dar se asteapta totusi la taieri ale ratele dobanzilor. Acest sentiment a crescut in urma cu cateva zile cand Arabia Saudita a socat pietele comerciale prin cresterea substantiala a ofertei de petrol, determinand scaderea brusca a pretului pe baril si introducand confuzie generala printre investitori. Astfel ca intr-o perioada dominata de epidemia de coronavirus, confuzia in zona de investitii este o invitatie la o gandire sumbra, deoarece din Tokio pana in Londra si New York pretul actiunilor a scazut vertiginos. Daca Banca Centrala decide sa taie ratele dobanzilor, analistii sunt de parere ca va fi mai mult o actiune simbolica, un efort pentru a semnala autoritatilor europene magnitudinea problemei actuale. Este bine cunoscut in mediul economic ca atunci cand ratele dobanzilor sunt zero sau negative, impangandu-le in continuare in zona negativa se va obtine un efect foarte mic.
Pentru Europa, ca si pentru restul lumii de altfel, aceasta criza nu pare sa fie influentata de reducerea ratelor dobanzii. Carantina extinsa a Italiei a perturbat productia fabricilor ce sunt furnizorii principali de piese de schimb pentru industria auto de pe tot cuprinsul Europei, ceea ce reprezinta o amenintare majora pentru economia continentului. Aceste companii nu vor reveni brusc la viata daca banca centrala reduce costurile imprumuturilor, ele isi vor reveni doar daca amenintarea vietii publice dispare, iar angajatii vor putea sa reinceapa munca.
Aplicarea unor politici fiscale de ajutorare a companiilor reprezinta cea mai buna metoda prin care liderii europeni pot atenua pagubele economice. Constituirea unor pachete financiare la nivel guvernamental vor putea ajuta companiile mici, care se confrunta cu pierderi economice imense in timp ce sustin financiar angajatii, ce nu se pot deplasa catre locurile de munca. Prin acordarea acestor ajutoare financiare, guvernele vor putea stimula consumul intr-un moment cand mall-urile, restaurantele, salile de concert, centrele de conventii si alte locuri pentru adunari publice sunt evitate fiind considerate zone de transmitere a virusului letal.
Saptamana aceasta, cand Europa a absorbit impactul deciziei Italiei de a izola 16 milioane de persoane de restul lumii, liderii europeni au demarat discutiile cu privire la cheltuieli guvernamentale speciale. In baza acestor demersuri, prim ministrul italian, Giuseppe Conte, a promis companiilor italiene si populatiei ca guvernul va elabora “o uriasa terapie-soc”. De asemenea, ministrul de finante francez, Bruno Le Maire, a declarat ca Franta are nevoie in acest moment de un urias stimulent financiar pentru a face fata si bloca raspandirea virusului mortal. Ministrul Le Maire a mentionat unui post de radio francez ca in cursul intalnirii de saptamana viitoare cu inaltii oficiali europeni va prezenta planul sau de stimulare economica, plan ce nu sufera amanare, deoarece coronavirusul se raspandeste foarte rapid.
Ca urmare a demersurilor guvernului italian, Italia a obtinut saptamana trecuta aprobarea europeana sa emita un pachet de masuri de ajutorare in valoare de 7,5 miliarde euro pentru a asista financiar pe cei afectati de raspandirea virusului. Dar cum virusul continua sa se raspandeasca, rezultand un numar tot mai mare de cazuri in Germania, Franta si asa mai departe, autoritatile europene par sa nu reuseasca o abordare colectiva pentru stoparea amplificarii crizei create de epidemia de coronavirus. In continuare se observa foarte putina coordonare la nivelul factorilor de decizie europeni, in conditiile in care analistii au sperat ca macar sub impulsul coronavirusului sa se declanseze extinderea solidaritatii europene, astfel incat sa se treaca la o actiune colectiva, ce a esuat sa se materializeze in timpul altor crize ce au lovit continentul european.
Epidemia a inceput in China, blocand industria in acea zona, si instaland teama ca fabricile de pe mapamond vor avea curand probleme in aprovizionarea cu piese de schimb si electronice. Cand virusul a lovit Italia luna trecuta, fenomenul a fost perceput initial ca o amenintare a industriei europene si un alt potential soc asupra lantului global de aprovizionare. Acest salt catre Italia a amplificat panica in zona europeana pe considerentul ca cea mai mare economie din Europa, Germania, ar putea suferi pagube imense, deoarece companiile mari din industria auto ar avea dificultati in aprovizionarea cu piese de schimb fabricate in companiile italiene.
Pericolul a devenit indeajuns de sever incat o actiune decisiva a liderilor europeni este iminenta. Aceasta criza nu este despre tematici speciale precum rating-ul creditului si instrumentele financiare derivate. Este centrata pe chestiuni de viata si de moarte, subiectul principal fiind determinarea dimensiunii pagubelor demografice si economice la nivel european. Acest lucru este suficient de important pentru ca liderii europeni sa renunte la obisnuita lor lipsa de actiune pentru a oferi un raspuns concret cu privire la demersurile ce vor trebui intreprinse pentru solutionarea crizei. Multi economisti europeni au ajuns la concluzia ca “Europa lucreaza in salturi”, liderii europeni nefiind capabili sa previna problemele care s-au abatut asupra Uniunii dealungul timpului. Ei au actionat tot timpul abia dupa ce Europa a fost lovita.
Opinia autorului
Conform stirilor ce apareau fara intrerupere pe toate canalele mass media, aceasta poveste a coronavirusului se dorea a fi perceputa ca o problema traditionala asupra careia trebuia sa se intervina in mod normal, iar dupa cateva luni dificile, economia europeana avea sa-si revina, ca urmare a izolarii virusului, companiile s-ar fi revigorat, iar produsele nerealizate la termen ar fi fost fabricate la un anumit moment. Insa, evenimentele ultimelor zile au distrus in bucatele acest scenariu. Italia si restul Europei sunt amenintate cu mult mai mult decat perturbarea lanturilor de aprovizionare a producatorilor. Turismul este devastat de faptul ca oamenii evita spatiile inchise ale avioanelor, trenurilor si autobuzelor. Hotelurile, restaurantele, precum si alte sectoare ale industriei hoteliere sunt de asemenea in pericol de a avea pierderi economice substantiale sau de a da faliment.
Cu toate ca Uniunea Europeana se confrunta cu o criza total diferita si mult mai periculoasa decat crizele precedente, constat cu surprindere ca factorii de decizie europeni pastreaza acelasi mod de actionare super incetinit si independent de la o natiune la alta. Acum mai mult ca oricand este nevoie de actiune comuna si eficienta, iar rapiditatea cu care se vor lua masurile necesare, va determina cat de ampla si cat de mult va dura aceasta criza, dar in special cat de multe vieti omenesti se vor pierde. Acest virus letal poate fi cauza unei recesiuni la nivelul Uniunii Europene si nu numai, dar mai mult decat orice, in acest moment, conteaza viata semenilor nostri. Nu putem previziona daca viteza de reactie a liderilor europeni va bloca sau nu intrarea Uniunii in recesiune, dar cu siguranta va salva multe vieti omenesti, vietile celor care contribuie din plin la dezvoltarea economica a Europei si la bunastarea tuturor ….……liderilor europeni. (sic!?!)
Surse:
https://www.rabobank.com/knowledge/d011317179-eurozone-recessions-a-historical-perspective
https://www.theguardian.com/business/2019/sep/25/global-recession-a-serious-danger-in-2020-says-un